Guvernul României, presat de Bruxelles să reformeze sistemul de taxare a microîntreprinderilor: Pragul de 500.000 de euro ar putea fi redus la 88.500 de euro!

Comisia Europeană (CE) a transmis o scrisoare de răspuns la Cererea de plată nr. 3 (CP3) din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în care avertizează Guvernul României că îndeplinirea jalonului 206 – Reforma taxării microîntreprinderilor – este considerată îndeplinită doar dacă se implementează recomandările Băncii Mondiale de aliniere a pragului de eligibilitate al regimului de taxare pentru microîntreprinderi cu cel al TVA, care în prezent este de 88.500 de euro.

Conform informaţiilor din scrisoarea CE, Guvernul României are la dispoziţie până în primul trimestru al anului 2025 pentru a lua o decizie în acest sens. Această reformă ar implica o reducere semnificativă a pragului actual de 500.000 de euro, ceea ce ar putea avea un impact major asupra micilor antreprenori din România.

Scopul reformei, conform jalonului 206 din PNRR, este de a elimina divizarea artificială a bazei de impozitare, revizuirea cotei de impozitare, eliminarea deducerilor şi reducerea graduală a pragului de impozitare a taxării microîntreprinderilor în perioada 2025-2027. Guvernul României a îndeplinit majoritatea măsurilor menţionate anterior, cu excepţia reducerii graduale a pragului de impozitare, unde CE a transmis o suspendare parţială aferentă Cererii de plată nr. 3.

Conform documentului CE, noua reformă va avea drept rezultat un regim de taxare specific microîntreprinderilor, fără facilităţi fiscale specifice. Această măsură ar trebui să elimine mecanismele de optimizare fiscală care susţin micii antreprenori să desfăşoare activităţi de business de mici dimensiuni într-un mediu competiţional corect şi competitiv, care să asigure predictibilitate pentru acest tip de antreprenoriat.

De asemenea, se are în vedere un mecanism de stimulare a investiţiilor pentru micii antreprenori prin intermediul creditului fiscal sau, după caz, prin alocări de granturi cu această destinaţie pentru a implementa acele categorii de investiţii care facilitează tranziţia verde şi digitală şi astfel asigură sustenabilitatea business-urilor de mici dimensiuni.

Reducerea pragului de eligibilitate pentru microîntreprinderi ar putea avea un impact semnificativ asupra micilor antreprenori. Pe de o parte, ar putea să simplifice sistemul fiscal şi să ofere o mai mare transparenţă, dar pe de altă parte, ar putea să pună presiune pe acele microîntreprinderi care se află în prezent la limita pragului de 500.000 de euro. Aceşti antreprenori ar trebui să se adapteze la noile reglementări fiscale, ceea ce ar putea presupune costuri suplimentare şi o perioadă de tranziţie mai dificilă.

Guvernul României va trebui să ia o decizie importantă în ceea ce priveşte viitorul sistemului de taxare a microîntreprinderilor. O reformă bine gândită ar putea să aducă beneficii semnificative pentru economia românească, stimulând competitivitatea şi creşterea economică. Însă, orice schimbare ar trebui să fie bine analizată şi implementată gradual, pentru a evita un impact negativ asupra micilor antreprenori.

Reacţia micilor antreprenori la această propunere este aşteptată cu interes. Aceştia ar putea să solicite o perioadă de tranziţie mai lungă pentru a se adapta la noile reglementări, precum şi măsuri de sprijin pentru a-şi continua activitatea în condiţii competitive.

În concluzie, reforma taxării microîntreprinderilor este o provocare semnificativă pentru Guvernul României. O decizie prudentă şi bine gândită ar putea să aibă un impact pozitiv asupra economiei româneşti, dar orice schimbare ar trebui să fie implementată cu grijă şi transparenţă pentru a evita consecinţe negative asupra micilor antreprenori.