România se confruntă cu o senzație economică în urma războiului din Ucraina și a gestionării neeficiente a fondurilor europene
Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susţine că modul în care s-a tratat absorbția fondurilor europene “este de neînțeles; vorbe multe cu cacatul timpului și fapte puține”. Președintelui i se pare că această situație este rezultatul unei miopii, al unor erori de politică economică. Dăianu spune că “este posibil să se ajungă la un compromis în NATO, cu o ţinta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB între 3 și 4%, dar aceasta reprezintă un şoc pentru bugetul public al României care este deja prea slab, cu venituri fiscale foarte joase, inclusiv contribuții (26-27% din PIB, faţă de media de peste 40% în UE).
El afirmă că această situație este rezultatul unei miopii şi al unor erori seminificative de politică economică. Să faci corecţia de mare amplitudine când mediul internaţional este mai mult decât nefavorabil, când eşti obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune fără ieșire. Dar trebuie să răzbim, într-un fel sau altul. Trebuie să avem venituri fiscale mai mari şi să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Ştergerea fondurilor europene este o obsesie a guvernelor; nu există un simţ al urgenţei! Când se ştie că PNRR se termină în 2026, absorbţia de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernilor.
Să fim în situaţia de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decât regretabil. Disputele politice, organizarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale consumă din atenţie şi energie, dar nu trebuie să anuleze eficienţa actului de guvernare. Cum se observă acasă şi în străinătate, avem capacitate instituţională şi politici publice slabe. Alţii nu ştiu cum să obţină fonduri în plus, iar noi, din varii motive, riscăm să pierdem mare parte din ceea ce este alocat României. Vizita delegaţiei CE la Bucureşti în februarie a.c a fost un semnal de alarmă.
România trebuie să facă acum tot ceea ce este posibil pentru a recupera cât mai mult din timpul pierdut, trebuie să fie prioritizate investiţii ce pot fi finanţate cu bani europeni. Absorbţia de fonduri europene intră în matricea după care finanţatorii externi, agenţiile de rating măsoară riscul suveran al României. Trebuie să evităm o accentuare a deficitului de credibilitate pe care îl avem, să nu sporim nervozitatea pieţelor financiare faţă de România.