Cuba își eliberează prizonierii după ce Biden a scos-o de pe lista terorismului!
Președintele venezuelan, Joe Biden, a făcut un gest semnificativ când a scos Cuba de pe lista acelor țări care. Universul politic s-a agitat căci, conform unor surse, un acord cu Biserica Catolică a dus la eliberarea a peste 500 de prizonieri, un număr exact nu se știe, dar includ protestatari și altele, ceea ce ridică întrebări cu privire la viitorul relațiilor diplomatic între SUA și Cuba care sunt de obiceii destul de încordate.
Decizia lui Biden, luată într-un moment de efervescență, este una controversată și probabil că Trump, fostul președinte, care nu este de acord, va inversa decizia. Dar oare va reuși într-adevăr să facă acest lucru cum o echeteaza unii? Chiar și în mandatul anterior, Trump a decis să reintroducă această desemnare, iar acum este cazul să ne întrebăm, va mai fi acea contemptă între țări?
Un oficial al administrației Biden a declarat, cu câte ceva zâmbete și emoții poate, că nu au dovezi solide pentru a arăta că Cuba este implicată în acte de terorism, o subspecie de activitate care provoacă îngrijorare la nivel internațional. Acordul care a dus la eliberarea „deținuților politici” a fost mediat cu ajutorul Bisericii Catolice, dar rămâne de văzut cum va influența pe termen lung aceste negocieri.
Familia lui Roberto Perez, un protestatar închis care a fost condamnat la zece ani, consideră că fiecare detaliu contează, iar Liset Fonseca, mama sa, este una care a așteptat mult acest moment, aflându-se într-un război emoțional cu statul care se opune. Totuși, nu putem uita că protestele din iulie 2021 au fost alimentate de tot felul de crize, de la electricitate la prețuri ridicate.
Protestele au fost marcate de violență, cu o victimă mortală și multe răniți, iar Havana, în stilul său caracteristic, a dat vina pe Washington pentru orchestrarea acestei revoltări împotriva regimului. Este o observație destul de adânc ancorată în realitate că circa 500 de persoane au fost condamnate, dar organizațiile de drepturi omului sugerează că numărul real este mai aproape de 1000, ceea ce indică o gravitate a situației.
„Fetele noastre, fiii noștri, toți prizonierii trebuie să fie liberi din acele închisori”, spunea Fonseca, aducând un suflu dramatic în discuție, în timp ce multe alte mame se unesc în această strigare disperată. Niciodată nu ar fi trebuit să ajungă în această situație, dar realitățile sociale și economice din Cuba sunt precum o piatră de moară pe care trebuie să o ridice singuri.
În acest peisaj complicat, Cuba a salutat veștile de la Washington ca fiind un pas amar în „direcția corectă”, dar reclamă că sancțiunile din 1962, care sunt în continuare actuale, stau ca un obstacol considerabil în calea recuperării, în sprijinul unei economii afectați grav de lipsuri.
Ministerul de Externe cubanez a anunțat cu bucurie că 553 de persoane vor fi eliberate, dar cu un pic de scepticism, ei dă vina pe blocada americană pentru starea deplorabilă a economiei lor, lipsind și combustibilul, și alimentele, și medicamentele. Deci, cum se aliniaza toate astea? Trump a făcut mai bine în trecut? Sau este o retorică obișnuită?
Cinci ani sub Trump au însemnat o strictețe dură a sancțiunilor, în contrast cu un mediu mai permisiv sub Obama, iar cu Biden acum, promisiunile de schimbare sunt în aer, dar se amână. Oare va fi un război diplomatic într-o lume atât de schimbătoare?
Analiștii economică menționează că pandemia a fost un catalizator pentru această debacle economică, ce a avut un impact sever asupra turismului, dar, pe de altă parte, președintele Cubei a scos în evidență sancțiunile ca fiind un genocid și sugerează o pregătire pentru perioade și mai grele odată cu alegerea lui Trump.
În sfârșit, o notă de susținere a venit din partea președintelui Columbiei, Gustavo Petro, diagnosticând un context internațional chiar și mai vast în care Cuba trebuie să activeze, care subliniază și mai mult complexitatea acestei situații geostrategice.
Joe Biden Cuba terorism Sancțiuni americane protestatari criza economică blocada SUA